De ce este dăunător pentru copii
timpul petrecut pe rețelele sociale
Timpul petrecut în fața ecranului a devenit normalitate pentru viața de zi cu zi a adulților, copiilor și adolescenților. Rețelele sociale ocupă o mare parte a timpului dedicat tehnologiei, indiferent de vârstă. Recent, la nivel global, întrebarea dacă rețelele sociale pot avea efecte dăunătoare asupra copiilor a ajuns în centrul atenției factorilor de decizie.. În Marea Britanie, copiii sub 18 ani trebuie să își verifice vârsta (prin programe de recunoaștere facială sau scanare a actelor de identitate) înainte de a accesa conținuturi online potențial dăunătoare, iar Danemarca și Australia au interzis accesul pe rețelele sociale copiilor sub 15, respectiv 16 ani.
În România, legea majoratului online urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților, după ce a fost votată în Camera Senatului. Legea propune ca rețelele sociale să aplice filtre de vârstă, iar crearea conturilor să fie posibilă doar cu acordul părinților.
Până când aceste măsuri vor deveni realitate în țara noastră, putem lua decizii informate privind accesul copiilor noștri la social media.
De ce nu este recomandat copiilor să petreacă timp pe rețelele sociale
Sănătatea emoțională
Studiile arată în general o corelație între timpul petrecut de adolescenți și preadolescenți pe rețelele sociale și simptomele de depresie și anxietate. În România, potrivit unui studiu realizat de Salvați Copiii în 2024, copiii încep să folosească rețelele sociale de la intervalul de vârstă 5-10 ani: 32% dintre părinți declarând ca fiul / fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat. Accesul la rețelele sociale crește o dată cu vârsta, Instagram și Whatsapp fiind folosite de 86% dintre adolescenți, iar TikTok, de 70% dintre aceștia. Copiii sub 5 ani tind să vizioneze mai mult conținut video (80% dintre aceștia), această preferință scăzând o dată cu vârsta (50% în rândul adolescenților).
Deși corelația nu înseamnă o relație de cauzalitate, comportamentele asociate cu timpul petrecut pe rețelele sociale contribuie la probleme emoționale: comparația frecventă cu alți copii, expunerea la standarde nerealiste privind înfățișarea fizică, somnul insuficient, cyberbullying-ul, asocierea stimei de sine cu numărul de like-uri primite sau fenomenul “FOMO” (fear of missing out) – teama de a fi exclus din activități sau experiențe interesante.
Problemele de atenție
Studiile arată că problemele de atenție în rândul copiilor și adolescenților devin mai frecvente cu cât timpul petrecut pe rețelele sociale crește. O potențială explicație constă în durata din ce în ce mai scurtă a postărilor de pe rețelele sociale, care descurajează exersarea concentrării atenției pentru perioade mai lungi. De asemenea, conținutul nou ușor accesibili cu un simplu refresh îi obișnuiește pe copii (și pe adulți) cu senzația unei recompense imediate. Astfel, cei mici nu își exersează abilitatea de autocontrol, care este immportantă pentru menținerea atenției.
Timpul excesiv petrecut pe rețelele sociale
Rețelele sociale sunt construite astfel încât să încurajeze utilizatorii să petreacă un timp cât mai îndelungat interacționând cu ele. Dacă este dificil pentru adulți să limiteze timpul petrecut dând scroll, pentru copii va fi aproape imposibil. Cu cât copiii petrec mai mult timp pe rețelele sociale, cu atât au mai puțin timp la dispoziție pentru activități care pot fi pozitive pentru dezvoltarea lor – precum somnul, sportul, întâlnirile de joacă sau activitățile extrașcolare.
Conținutul dăunător
Nu în ultimul rând, copiii pot avea acces la conținuturi (imagini, înregistrări video sau articole) care au un potențial dăunător, fie pentru că sunt prezentate în modalități inadecvate, fie pentru că sunt în sine violente sau distorsionate (de exemplu, violență ori conținut care încurajează standarde nerealiste privind infățișarea fizică sau comportamente sociale). Desigur, există și riscul de a interacționa cu persoane care se prezintă diferit față de realitate – de exemplu, adulți care pretind că sunt copii, cu scopul de a implica copii în comportamente periculoase sau abuzive.
Treptat, adulții, dar și copiii și adolescenții încep să înțeleagă care sunt efectele mai puțin plăcute ale timpului petrecut pe rețelele sociale. Cu sprijinul părinților, cei mici pot redescoperi bucuriile simple ale copilăriei, care îi ajut să se dezvolte armonios și să se descopere pe ei înșiși: joaca liberă, explorarea intereselor personale, relațiile de prietenie din “viața reală” și timpul petrecut în natură.