Cum dezvoltă poveștile
imaginația copiilor
Imaginația este una dintre cele mai fascinante capacități mintale, care ne ajută să trecem dincolo de prezent și realitatea concretă, fiind punctul de pornire pentru toate schimbările pe care le facem asupra lumii din jur și asupra nouă înșine. Imaginația este extrem de importantă de-a lungul întregii vieți, iar copilăria este o perioadă esențială pentru stimularea ei.
Pentru copii, imaginația include gândirea simbolică, joaca simbolică, prietenii imaginari și capacitatea de a „călători” în timp la nivel mintal. Știm că joaca și poveștile dezvoltă imaginația și creativitatea copiilor, pentru că ambele activități implică abilitatea copilului de a se transpune la nivel mintal într-o altă lume decât cea reală. Iată cum pot poveștile (ascultate, citite sau prezentate vizual) să dezvolte imaginația copiilor.
Când copiii ascultă povești, călătoresc în altă lume
Când copiii ascultă povești, este stimulată imaginația lor vizuală (copilul trebuie să vizualizeze scenele descrise, înfățișarea personajelor, acțiunile acestora, obiectele pe care le folosesc etc.). Cuvintele pe care le ascultă dau naștere la imagini, emoții și gânduri, care împreună construiesc o altă lume.
Copiii descriu două etape ale activității lor mintale atunci când ascultă o poveste: prima etapă este cea în care își concentrează în mod voluntar atenția pentru „a crea în minte imagini” corespunzătoare poveștii, iar a doua etapă este cea în care nu mai este nevoie să facă un efort pentru a-și imagina lumea din poveste, ci pur și simplu „se află în ea”. Aceasta este etapa în care imaginația copiilor este activă la cel mai înalt nivel și, implicit, oferă copiilor cea mai mare bucurie. În această etapă, copiii uită unde se află în realitate și sunt foarte puțin atenți la ce se întâmplă în jur deoarece lumea imaginară devine pentru ei „vie” și „concretă”.
Această capacitate, de a vizualiza un conținut ascultat, este utilă în majoritatea situațiilor de învățare și comunicare. Imaginația nu îi ajută pe copii doar să se bucure de povești, ci și să înțeleagă instrucțiuni, să memoreze pașii unei activități sau să înțeleagă succesiunea unor evenimente reale.
În plus, abilitatea de a asculta și abilitatea de a spune povești se dezvoltă împreună: imaginile create în minte în timp ce copiii ascultă povești îi ajută să le repovestească la rândul lor. Cu alte cuvinte, cu cât copiii ascultă mai multe povești în primii ani de viață, cu atât abilitatea lor de a spune o poveste (despre un eveniment real sau imaginar) se dezvoltă mai bine. Mai mult, cu cât părinții adresează întrebări mai elaborate copiilor despre povești sau evenimente reale prin care au trecut, cu atât copiii pot formula povești mai complexe.
Ce se întâmplă la nivel cerebral când copiii ascultă povești însoțite de imagini
Studiile asupra activității cerebrale în timpul urmăririi unei povești (desen animat, de exemplu) arată că atunci când copiii privesc o secvență de acțiune, în creier se activează aceleași rețele neuronale care sunt implicate în realizarea efectivă a acelei acțiuni. Nu înseamnă că a urmări o acțiune este același lucru cu a face acțiunea respectivă, dar explică felul în care narațiunile audio-vizuale influențează activitatea mintală și contribuie la dezvoltarea imaginației copiilor.
Lectura poveștilor stimulează imaginația
Studiile arată că atunci când copiii citesc o poveste care le place, implicarea lor emoțională poate fi atât de mare încât reacțiile lor fiziologice (de exemplu, ritmul bătăilor inimii) pot să fie influențate de conținutul și traseul poveștii. Alte cercetări arată că ficțiunea ajută la dezvoltarea teoriei minții (abilitatea de a ne imagina că alte persoane au o viață interioară diferită de a noastră) și la dezvoltarea empatiei.
Nu în ultimul rând, poveștile ascultate sau citite de către copii pot inspira joaca lor în lumea reală, contribuind indirect, în continuare, la dezvoltarea imaginației lor. Poveștile fac posibilă astfel exersarea uneia dintre abilitățile profund umane: cea de a ne transpune în realități diferite, de a experimenta perspective diferite și, în general, de a ne îmbogăți viața interioară.
Resurse:
Oxford handbook of the development of imagination (2013)